Răspuns rapid: Regimul pentru enterocolită la adulți începe cu înlocuirea apei și electroliților pierduți. Bea în înghițituri mici și dese, ideal soluție de rehidratare orală preparată exact după instrucțiunile plicului. Mănâncă atunci când poți: porții mici de orez, cartof, pâine, supă, banană, carne slabă sau alte alimente obișnuite pe care le tolerezi. Nu este necesar postul și nici o dietă de mai multe zile alcătuită numai din orez și pâine prăjită.

Solicită evaluare medicală rapidă dacă nu poți păstra lichidele, urinezi foarte puțin, ești confuz sau foarte amețit, ai sânge ori puroi în scaun, scaun negru, febră mare, durere abdominală severă sau cel puțin șase scaune apoase într-o zi. Vârstnicii, gravidele și persoanele cu imunitate scăzută, diabet ori boli renale se pot deshidrata mai repede.

Ce înseamnă „enterocolită”

Enterocolita descrie inflamația intestinului subțire și a colonului, nu cauza ei. În limbaj curent, termenul este folosit pentru un episod de diaree, crampe, greață și uneori vărsături sau febră. Cauza poate fi virală, bacteriană, parazitară, alimentară, medicamentoasă ori legată de o boală inflamatorie.

Regimul nu tratează toate aceste cauze. El ajută la prevenirea deshidratării și permite alimentația pe durata episodului. Antibioticul este util numai în anumite infecții și poate fi inutil sau nociv în altele; nu se ia dintr-o rețetă veche și nici „preventiv”.

Un episod acut după o masă suspectă sau contact cu o persoană bolnavă este adesea autolimitat. Diareea apărută după antibiotice, după internare, după o călătorie, la o persoană imunodeprimată sau cea care persistă necesită o evaluare diferită.

Rehidratarea este prioritatea

Prin scaunele lichide și vărsături se pierd apă, sodiu, potasiu și alte substanțe. Apa simplă este utilă, dar o soluție de rehidratare orală conține glucoză și electroliți în proporții concepute pentru absorbția intestinală. Organizația Mondială a Sănătății include sărurile de rehidratare orală între măsurile principale în diaree.

Cumpără plicurile din farmacie și dizolvă întregul conținut în cantitatea de apă indicată pe ambalaj. Nu folosi „aproximativ” o cană dacă instrucțiunea cere un litru. O soluție prea concentrată poate agrava dezechilibrul, iar una prea diluată nu furnizează electroliții corect.

Folosește apă potabilă și un recipient curat. Nu adăuga zahăr, sare, suc ori sirop peste formula din plic. Preparatul rămas se păstrează și se aruncă potrivit prospectului; recomandarea OMS pentru formulele standard este eliminarea restului după 24 de ore.

Dacă există greață, începe cu înghițituri mici la câteva minute. După un episod de vărsătură, fă o pauză scurtă și reîncearcă lent. Cantitățile mari băute rapid pot declanșa o nouă vărsătură.

Semnele deshidratării

Urmărește mai mult decât senzația de sete. Semnele pot include:

• gură și buze uscate;
• urină închisă la culoare sau mult mai rară;
• amețeală la ridicare;
• slăbiciune neobișnuită;
• puls și respirație accelerate;
• somnolență, iritabilitate sau confuzie;
• imposibilitatea de a păstra lichidele.

Confuzia, leșinul, lipsa urinei și starea generală care se agravează pot indica deshidratare severă, pentru care sunt necesare evaluare urgentă și, uneori, lichide intravenoase.

Persoanele cu insuficiență cardiacă sau renală și cele cărora li s-a impus restricție de lichide ori sare nu ar trebui să aplice o cantitate generică de pe internet. Medicul trebuie să adapteze rehidratarea la boala de fond.

Ce poți mânca în primele 24 de ore

Nu te forța să mănânci în timp ce verși, dar nici nu prelungi postul după revenirea apetitului. NIDDK, institut al National Institutes of Health, arată că majoritatea adulților cu diaree acută pot reveni la dieta obișnuită atunci când simt că pot mânca.

Începe cu porții mici, la două-trei ore, alegând alimente cu miros discret și preparare simplă:

• supă sau zeamă cu puțină sare;
• orez, paste simple, mămăligă ori cartof fiert sau copt;
• pâine, covrigei simpli sau biscuiți sărați;
• banană, măr copt ori compot cu puțin zahăr;
• morcov, dovlecel sau alte legume bine gătite;
• pui, curcan, pește slab ori ou, dacă sunt tolerate;
• iaurt simplu fără mult zahăr, numai dacă lactatele nu agravează simptomele.

Nu există un meniu obligatoriu. Dacă o persoană tolerează supă cu tăiței și alta preferă cartof cu carne slabă, ambele pot fi opțiuni rezonabile. Scopul este aportul de lichide și energie fără alimente care intensifică simptomele.

Exemplu de meniu pentru o zi

Acest exemplu nu înlocuiește recomandarea medicală și se ajustează după toleranță:

• dimineața: pâine prăjită cu banană și soluție de rehidratare în înghițituri mici;
• gustare: măr copt sau biscuiți simpli;
• prânz: supă de pui cu orez și morcov, fără multă grăsime;
• gustare: cartof copt ori iaurt simplu dacă lactoza este tolerată;
• seara: orez sau paste simple cu carne slabă bine gătită.

Între mese continuă lichidele. Dacă o porție provoacă greață, revino la cantități mai mici; nu este nevoie să termini farfuria.

Ce alimente și băuturi pot agrava diareea

Pe durata simptomelor, limitează:

• alcoolul;
• cafeaua, energizantele și alte surse mari de cofeină;
• băuturile carbogazoase și sucurile foarte dulci;
• produse cu sorbitol, manitol sau alți polioli;
• prăjeli, fast-food și mese cu multă grăsime;
• condimente foarte iuți;
• porții mari de leguminoase, tărâțe și alimente care produc mult gaz.

Sucurile de fructe și băuturile foarte dulci pot atrage apă în intestin și pot înrăutăți scaunele. Ceaiul nu înlocuiește automat o soluție de rehidratare, mai ales când pierderile sunt mari.

După o infecție intestinală poate apărea temporar o digestie mai slabă a lactozei. Dacă laptele provoacă balonare sau accentuează diareea, redu-l pentru câteva zile și reintrodu-l treptat. Nu este necesară eliminarea permanentă a tuturor lactatelor fără simptome sau diagnostic.

Medicamentele antidiareice

Loperamida poate reduce pentru câteva ore diareea acută la unii adulți, dar nu tratează cauza. Nu este potrivită dacă există sânge în scaun și febră, diaree severă după antibiotice, abdomen umflat sau un puseu de boală inflamatorie intestinală. NHS prezintă aceste contraindicații.

Nu depăși doza din prospect și nu o folosi mai multe zile pentru a amâna consultul. Dacă diareea se agravează sau persistă mai mult de 48 de ore în timpul tratamentului, cere sfat medical.

Antibioticele, antiemeticele și probioticele se aleg în funcție de cauză, vârstă, boli asociate și alte medicamente. Efectul probioticelor diferă între tulpini și produse; cuvântul „probiotic” de pe etichetă nu garantează același rezultat pentru orice diaree.

Când trebuie consultat medicul

Pentru un adult, evaluarea este indicată rapid dacă apare oricare dintre situațiile următoare:

• sânge, puroi sau scaun negru ca păcura;
• febră mare sau frisoane puternice;
• durere abdominală ori rectală severă;
• vărsături repetate și imposibilitatea de a bea;
• șase sau mai multe scaune apoase într-o zi;
• semne de deshidratare;
• diaree care persistă peste trei zile ori se agravează;
• simptome neurologice, confuzie sau slăbiciune marcată.

NIDDK recomandă evaluare imediată pentru aceste semne, în special când rehidratarea orală nu poate fi menținută. Solicită ajutor mai devreme dacă persoana este în vârstă, gravidă, imunodeprimată ori are diabet sau boală renală.

Sună la 112 pentru pierderea conștienței, confuzie severă, dificultate de respirație, durere abdominală bruscă și foarte intensă, vărsături cu sânge sau semne de șoc.

Cum reduci transmiterea în familie

Gastroenteritele infecțioase se răspândesc ușor. Spală mâinile cu apă și săpun după toaletă și înainte de masă; gelul hidroalcoolic nu înlocuiește întotdeauna spălarea, mai ales pentru anumiți agenți.

Curăță zilnic colacul toaletei, mânerul, robinetele și suprafețele atinse frecvent. Nu împărți prosoape și tacâmuri și, dacă este posibil, nu prepara mâncare pentru alte persoane în timpul simptomelor.

O regulă practică folosită de serviciile NHS este revenirea la serviciu și prepararea alimentelor pentru alții după cel puțin 48 de ore fără vărsături sau diaree. Pentru personalul medical, îngrijire, creșe și industria alimentară pot exista reguli profesionale suplimentare.

Întrebări frecvente

Este bună dieta cu banane, orez, mere și pâine prăjită?

Aceste alimente pot fi tolerate, dar dieta este prea restrictivă dacă se prelungește. După revenirea apetitului, adaugă proteine și alte alimente obișnuite tolerate.

Pot bea doar apă?

Într-un episod ușor, apa și alimentația pot fi suficiente. La pierderi repetate, soluția de rehidratare orală înlocuiește mai bine glucoza și electroliții. Dacă ai boală renală sau cardiacă, cere indicație individuală.

Cât durează regimul?

Nu există o perioadă fixă. Restricțiile se reduc pe măsură ce greața și diareea se ameliorează. Revenirea inutil de lentă poate diminua aportul nutritiv.

Pot consuma lactate?

Da, dacă sunt tolerate. Redu temporar produsele cu lactoză dacă observi clar balonare și agravarea scaunelor, apoi testează reintroducerea.

Când este necesară analiza scaunului?

Medicul o poate recomanda în diaree severă, persistentă, cu sânge, după antibiotice, după călătorii sau în focare. Nu orice episod scurt necesită coprocultură.

Regimul vindecă o infecție bacteriană?

Nu. Rehidratarea previne complicațiile, iar alimentația susține recuperarea. Necesitatea unui antibiotic se stabilește medical; unele infecții nu se tratează cu antibiotic.

Un regim pentru enterocolită la adulți trebuie să fie temporar și suficient nutritiv. Criteriul principal nu este cât de „dietetică” pare mâncarea, ci dacă persoana se hidratează, urinează normal și își revine fără semne de alarmă.