Pe 29 octombrie este World Stroke Day, iar tema campaniei World Stroke Organization din 2026 este „Every M1nute Counts”. Nu este o formulă de campanie fără consecințe: în cazul unui posibil accident vascular cerebral (AVC), timpul influențează evaluarea și opțiunile de îngrijire. Semnele pot fi vorbirea neclară, o față asimetrică, slăbiciunea sau amorțeala apărută brusc la un braț, problemele de vedere, echilibrul pierdut brusc ori confuzia instalată rapid.

Nici familia, nici persoana afectată nu pot stabili acasă dacă este un AVC ischemic, hemoragic sau un atac ischemic tranzitoriu (AIT). În România, reacția sigură la simptome noi și bruște este apelul la 112. Iată șapte greșeli care pot consuma minute importante.

1. „Așteptăm zece minute, poate îi trece”

Unele simptome se remit. Acest lucru nu exclude un AIT, numit uneori mini-AVC, și nu spune că riscul a dispărut. NHS arată că un AIT are simptome similare unui AVC, dar temporare; la început nu poate fi deosebit sigur de un AVC în evoluție. Sună la 112, chiar dacă vorbirea sau forța revin înainte de sosirea ambulanței.

2. „Este doar oboseală, stres sau o migrenă”

Oboseala și migrena pot avea simptome care sperie, dar debutul brusc al unei tulburări de vorbire, al slăbiciunii pe o parte, al pierderii vederii sau al dezechilibrului are nevoie de evaluare urgentă. Nu încerca să calmezi situația cu o explicație convenabilă. Spune dispecerului exact ce ai observat și când a început.

3. „Îl duc eu cu mașina, e mai repede”

O persoană cu simptome neurologice se poate deteriora pe drum, iar echipajul de ambulanță poate începe evaluarea și transmite informații către spital. Nu lăsa persoana să conducă și nu porni singur la drum cu ea. Apelează 112 și urmează instrucțiunile primite.

4. „Îi dau imediat ceva pentru subțierea sângelui”

Nu administra aspirină, anticoagulante, medicamente pentru tensiune sau tratamente rămase de la altcineva după presupuneri. AVC-ul poate avea cauze diferite, inclusiv sângerare în creier, iar tratamentul se decide după evaluare. În plus, dacă înghițirea este afectată, tabletele, apa sau mâncarea pot crea alte riscuri.

5. „Nu știm ora exactă, deci nu mai contează”

Ora contează chiar dacă nu o poți stabili la minut. Spune când a fost văzută ultima dată persoana fără simptome și când ai remarcat schimbarea. Dacă episodul a trecut, notează aproximativ durata. Aceste informații sunt utile echipei medicale, dar nu amâna apelul ca să cauți istoricul complet sau cutiile tuturor medicamentelor.

6. „O lăsăm să doarmă până îi trece”

Somnolența, confuzia sau schimbările de vorbire nu se monitorizează acasă în speranța că se rezolvă. Rămâi cu persoana într-un loc sigur, fără să îi dai alimente, lichide sau pastile dacă are dificultăți de înghițire. Dacă își pierde cunoștința sau nu respiră normal, informează imediat dispecerul și urmează ghidajul acestuia.

7. „Nu are factori de risc, deci nu poate fi AVC”

Tensiunea arterială crescută, fumatul, diabetul, colesterolul LDL mare, fibrilația atrială, sedentarismul și consumul nociv de alcool sunt factori de risc importanți, potrivit OMS. Dar absența unui factor cunoscut nu exclude un AVC. Semnele apărute brusc se tratează ca urgență indiferent de vârstă sau de impresia inițială despre starea de sănătate.

După ce urgența a fost evaluată, medicul poate discuta prevenția: controlul tensiunii, gestionarea diabetului sau a fibrilației atriale, renunțarea la fumat, alimentația și activitatea fizică. Nu modifica singur tratamentele de inimă, tensiune, colesterol sau coagulare.

Surse

• World Stroke Organization — World Stroke Day 2026
• Organizația Mondială a Sănătății — Stroke
• NHS — Transient ischaemic attack (TIA)

Material informativ. Nu pune diagnostice. Pentru față asimetrică, slăbiciune, vorbire neclară, tulburări de vedere sau alte simptome neurologice apărute brusc, sună la 112.