Pe scurt: amețeala și greața nu indică o singură boală. Pot apărea în vertijul pozițional, migrenă, infecții vestibulare, deshidratare, scăderea tensiunii la ridicare, reacții la medicamente, sarcină, tulburări ale ritmului cardiac sau intoxicație cu monoxid de carbon. Uneori sunt primele semne ale unui accident vascular cerebral.

Sunați la 112 dacă debutul este brusc și apar față asimetrică, slăbiciune ori amorțeală pe o parte, vorbire neclară, vedere dublă, imposibilitatea de a sta în picioare, confuzie, pierderea stării de conștiență, durere toracică sau o durere de cap extremă și neobișnuită. Nu conduceți singur spre spital.

Ce înseamnă „amețeală”

Medicul are nevoie de descrierea senzației, deoarece pacienții folosesc același cuvânt pentru experiențe diferite:

• vertij: impresia că încăperea ori corpul se rotește;
• presincopă: senzația că urmează să leșini, cu vedere încețoșată sau „negru în fața ochilor”;
• dezechilibru: nesiguranță la mers, fără rotație;
• cap ușor sau plutire: senzație mai greu de definit, întâlnită în multe contexte.

Greața apare frecvent când sistemul vestibular transmite informații discordante către creier, la fel ca în răul de mișcare. Ea poate apărea însă și după scăderea tensiunii, vărsături, medicamente sau o problemă neurologică. Prezența ei nu dovedește că problema este „de la stomac”.

Întrebările care restrâng cauzele

Notați răspunsurile înainte de consultație:

• debutul a fost brusc sau treptat;
• episodul durează secunde, minute, ore sau este continuu;
• este declanșat de întoarcerea în pat, ridicarea în picioare, efort ori călătorie;
• există scădere de auz, țiuit, senzație de ureche plină sau durere;
• apar migrenă, sensibilitate la lumină ori aură;
• există palpitații, durere în piept, febră, diaree sau vărsături;
• ce medicament ori supliment a fost început sau modificat;
• există posibilitatea unei sarcini;
• altcineva din aceeași încăpere are simultan durere de cap, greață sau amețeală.

Durata și declanșatorul sunt adesea mai utile decât intensitatea izolată.

Vertijul pozițional paroxistic benign

În VPPB, rotația este provocată de o schimbare precisă a poziției capului: întoarcerea în pat, privirea în sus sau aplecarea. Crizele sunt scurte, de obicei sub un minut, dar greața și nesiguranța pot persista.

Diagnosticul se face prin manevre poziționale care urmăresc mișcările ochilor. Tratamentul folosește manevre de repoziționare, precum Epley, alese după urechea și canalul afectat. Nu este prudent să fie repetate acasă înainte de diagnostic, mai ales la persoane cu probleme cervicale, vasculare sau cu simptome neurologice.

VPPB nu explică bine slăbiciunea unui braț, vorbirea modificată, pierderea nouă a auzului sau incapacitatea continuă de a merge.

Neurită vestibulară, labirintită și boala Ménière

Un episod intens, continuu, cu vertij, greață și mers nesigur, care durează ore sau zile, poate proveni din sistemul vestibular, dar se poate asemăna cu un AVC în circulația posterioară.

Neurita vestibulară afectează echilibrul fără pierdere de auz tipică. Termenul „labirintită” este folosit când apare și afectare auditivă. Boala Ménière produce episoade recurente asociate cu scădere fluctuantă a auzului, țiuit și presiune în ureche.

Pierderea bruscă a auzului la o ureche necesită evaluare medicală urgentă. Nu trebuie pusă automat pe seama dopului de ceară sau a unei răceli.

Migrena vestibulară

Migrena poate provoca vertij, dezechilibru și greață cu sau fără durere de cap în acel episod. Istoricul de migrenă, sensibilitatea la lumină și sunet, aura și episoadele similare susțin diagnosticul, dar nu îl confirmă singure.

Un prim episod sever sau unul diferit de migrenele obișnuite trebuie evaluat, mai ales dacă persoana are factori de risc vascular ori semne neurologice.

Tensiunea, deshidratarea și pierderea de lichide

Amețeala care apare la ridicarea din pat sau de pe scaun poate fi legată de scăderea tensiunii arteriale. Cauzele includ deshidratarea, sângerarea, unele medicamente pentru tensiune, diureticele și tulburările sistemului nervos autonom.

Diareea, vărsăturile, febra și căldura pot produce pierdere de apă și săruri. Semnele de deshidratare importantă sunt urina foarte puțină, gura uscată, somnolența, pulsul rapid și imposibilitatea de a păstra lichidele.

O singură măsurare normală a tensiunii în repaus nu exclude scăderea la ridicare. Măsurarea culcat și apoi în picioare trebuie făcută în siguranță; persoana cu risc de leșin nu se ridică fără sprijin.

Glicemia și diabetul

Hipoglicemia poate provoca transpirații, tremur, foame, palpitații, confuzie, amețeală și greață, în special la persoanele tratate cu insulină sau anumite medicamente antidiabetice. Dacă persoana are diabet, glicemia trebuie verificată și tratată conform planului primit de la echipa medicală.

Nu presupuneți că orice amețeală după o masă ratată este hipoglicemie. La o persoană fără tratament pentru diabet, alte cauze sunt frecvente. Confuzia severă, convulsiile sau imposibilitatea de a înghiți necesită 112; nu se dau lichide ori alimente unei persoane inconștiente.

Medicamente, alcool și substanțe

Printre medicamentele care pot produce amețeală sau greață se află unele antihipertensive, sedative, antidepresive, antibiotice, opioide și tratamente care afectează glicemia. Interacțiunea cu alcoolul poate accentua efectul.

Nu opriți brusc un tratament prescris. Notați denumirea, doza, ora administrării și data la care au început simptomele și contactați medicul sau farmacistul. Prospectul ajută la recunoașterea reacției, dar nu stabilește că medicamentul este sigur vinovat.

Sarcina

Greața este frecventă la începutul sarcinii, iar amețeala poate apărea prin modificări circulatorii, aport redus sau vărsături. Un test de sarcină este rezonabil când există posibilitatea.

Durerea abdominală pe o parte, sângerarea, durerea de umăr, leșinul sau amețeala puternică într-o posibilă sarcină pot indica o urgență, inclusiv sarcină ectopică. Este necesară evaluare imediată.

Vărsăturile care împiedică hidratarea, scăderea în greutate și urina puțină necesită consult; pot indica hiperemeză gravidică.

Monoxidul de carbon: situația care poate afecta toată casa

Monoxidul de carbon este incolor și inodor. Intoxicația poate produce durere de cap, amețeală, slăbiciune, greață, vărsături, durere toracică și confuzie. Suspiciunea crește când mai multe persoane sau animale din aceeași clădire au simptome, când acestea se ameliorează afară ori când funcționează o sobă, centrală, generator sau alt aparat cu ardere.

Ieșiți imediat la aer curat, fără a pierde timp pentru aerisire sau căutarea sursei, sunați la 112 și nu reintrați până când spațiul nu este declarat sigur. CDC descrie combinația de simptome și sursele obișnuite. Un pulsoximetru casnic obișnuit poate afișa o valoare aparent normală și nu exclude intoxicația.

Când poate fi accident vascular cerebral

AVC-ul posterior poate debuta cu vertij, greață, vărsături și instabilitate, uneori fără slăbiciunea clasică a unei jumătăți de corp. Sunt alarmante:

• debutul brusc și continuu;
• imposibilitatea nouă de a merge sau sta fără sprijin;
• vedere dublă ori pierdere de vedere;
• vorbire neclară, dificultate la înghițire;
• amorțeală sau slăbiciune;
• coordonare afectată;
• nistagmus neobișnuit ori surditate apărută brusc;
• durere de cap sau de ceafă severă, nouă.

Ghidul NICE pentru afecțiuni neurologice suspectate recomandă trimitere imediată când sindromul vestibular acut nu este explicat de vertijul pozițional sau hipotensiune și nu este disponibil un clinician instruit să facă testarea HINTS.

Testul HINTS nu este un test pentru acasă și nu trebuie executat după un videoclip. Interpretarea greșită poate întârzia tratamentul AVC.

Alte semne pentru 112 sau camera de gardă

Solicitați ajutor urgent dacă amețeala și greața sunt însoțite de:

• leșin la efort, palpitații susținute sau durere toracică;
• respirație dificilă;
• vărsături cu sânge, scaun negru sau sângerare importantă;
• traumă recentă la cap;
• convulsii sau confuzie;
• febră cu ceafă rigidă;
• imposibilitatea de a păstra lichide și semne de deshidratare severă;
• reacție alergică cu umflarea limbii sau dificultate la respirație.

Copiii mici, vârstnicii, femeile însărcinate și persoanele cu diabet, boli cardiace ori tratament anticoagulant necesită un prag mai scăzut pentru evaluare.

Ce poți face până la consult

• așază-te sau întinde-te pentru a preveni căderea;
• evită condusul, scările, dușul nesupravegheat și utilajele;
• mișcă-te lent și cere sprijin la ridicare;
• dacă poți înghiți și nu există restricție de lichide, ia înghițituri mici de apă sau soluție de rehidratare;
• notează pulsul, tensiunea, temperatura și glicemia numai dacă ai aparate și știi să le folosești;
• păstrează lista medicamentelor;
• nu combina antiemetice sau medicamente „de vertij” fără recomandare.

Medicamentele care reduc vertijul pot provoca somnolență și, folosite prea mult în unele afecțiuni vestibulare, pot întârzia compensarea. Tratamentul depinde de cauză.

Când este suficientă programarea la medic

Un consult la medicul de familie, ORL, neurolog sau cardiolog se programează dacă episoadele revin, afectează mersul ori munca, apar după un medicament nou, sunt asociate cu țiuit sau scădere de auz ori persistă fără semne de urgență.

Investigațiile nu sunt identice pentru toată lumea. Examenul neurologic, mișcările ochilor, auzul, tensiunea în ortostatism, electrocardiograma și analizele sunt alese după istoric. CT-ul sau RMN-ul nu sunt obligatorii pentru orice vertij, dar devin necesare când medicul suspectează o cauză centrală.

Acest material ajută la triaj și pregătirea consultației; nu poate diferenția la distanță o afecțiune benignă a urechii interne de un AVC sau de o problemă cardiacă.