Răspuns rapid: Dacă amețeala apare când treci din culcat în picioare și seamănă cu o senzație de leșin, vedere neagră sau slăbiciune care se ameliorează când te așezi, o cauză posibilă este hipotensiunea ortostatică. Dacă simți că se rotește camera pentru câteva secunde când întorci capul, te rostogolești în pat sau te ridici, poate fi vertij pozițional paroxistic benign. Cele două situații nu se tratează la fel, iar amețeala poate avea și cauze cardiace, neurologice, metabolice sau medicamentoase.

Dacă episodul este însoțit de slăbiciune ori amorțeală pe o parte, vorbire neclară, durere toracică, lipsă de aer, durere de cap bruscă și severă, leșin, ritm cardiac foarte neregulat sau imposibilitatea de a merge, sună la 112.

Începe prin a descrie senzația

„Amețeală” poate însemna:

• cap ușor și senzație că vei leșina;
• rotirea camerei sau a corpului — vertij;
• dezechilibru la mers;
• vedere încețoșată;
• slăbiciune generală;
• o combinație.

Spune medicului ce simți, nu doar că „amețești”. Notează mișcarea declanșatoare, durata, frecvența și simptomele asociate. Diferența dintre „se întunecă vederea când mă ridic în picioare” și „se rotește camera când întorc capul pe pernă” orientează evaluarea în direcții diferite.

Hipotensiunea ortostatică

Când te ridici, gravitația deplasează temporar sânge spre picioare și abdomen. Organismul răspunde prin accelerarea inimii și îngustarea vaselor pentru a păstra fluxul spre creier. Dacă răspunsul este insuficient, tensiunea scade și apar simptome.

American Heart Association definește hipotensiunea ortostatică drept o scădere susținută a tensiunii sistolice cu cel puțin 20 mmHg sau a celei diastolice cu cel puțin 10 mmHg în primele trei minute după ridicarea în picioare.

Aceasta este o definiție clinică, nu un diagnostic pe care îl stabilești dintr-o singură măsurătoare făcută în grabă. Tehnica, ora, mesele și medicamentele influențează rezultatul.

Cum se simte

Pot apărea:

• senzație de cap gol;
• vedere încețoșată ori puncte negre;
• slăbiciune;
• instabilitate;
• confuzie;
• leșin.

Simptomele apar de obicei la scurt timp după ridicare și se ameliorează când persoana se așază sau se întinde.

Cauze posibile ale scăderii tensiunii

Deshidratare sau pierdere de sânge

Febra, vărsăturile, diareea, transpirația abundentă, aportul mic de lichide și sângerarea reduc volumul circulant. Scaunul negru, sângele în vărsături, menstruația foarte abundentă sau o sângerare după intervenție cer evaluare medicală, nu doar „mai multă apă”.

Medicamente

Diureticele, unele antihipertensive, alfa-blocantele, nitrații, medicamentele pentru Parkinson, unele antidepresive și antipsihotice, opioidele și tratamentele pentru disfuncție erectilă pot contribui.

Nu opri singur un tratament pentru tensiune. Hipotensiunea ortostatică poate coexista cu hipertensiunea în poziție culcată, iar modificarea necontrolată poate fi periculoasă. Medicul analizează doza, ora și combinațiile.

Afecțiuni cardiace

Bradicardia, tulburările de ritm, bolile valvulare, infarctul și insuficiența cardiacă pot împiedica adaptarea debitului. Palpitațiile, durerea în piept, lipsa de aer sau leșinul la efort necesită evaluare rapidă.

Diabet și boli neurologice

Diabetul poate afecta nervii autonomi. Boala Parkinson, atrofia multisistemică și alte boli neurologice pot perturba reglarea tensiunii. Evaluarea este mai importantă când simptomele persistă și există probleme de mers, tremor, constipație severă ori tulburări urinare.

Anemie și probleme endocrine

Anemia, hipoglicemia, insuficiența suprarenală și unele afecțiuni tiroidiene pot provoca sau agrava simptome asemănătoare. Nu lua fier doar pentru că amețești; anemia se confirmă prin hemoleucogramă, iar cauza trebuie identificată.

Vertijul pozițional benign

Vertijul pozițional paroxistic benign, VPPB, este o problemă a urechii interne. Particule microscopice ajung într-un canal semicircular și transmit un semnal fals de mișcare.

Tipic:

• apare o senzație clară de rotire;
• episodul durează secunde, uneori sub un minut;
• este declanșat de întoarcerea în pat, ridicarea capului, privirea în sus sau aplecare;
• poate provoca greață;
• între episoade poate persista o ușoară instabilitate.

Un material NHS despre VPPB enumeră ridicarea din pat și rostogolirea în pat printre mișcările frecvent declanșatoare.

VPPB nu se confirmă doar din descriere. Clinicianul poate efectua manevre poziționale, urmărind mișcările involuntare ale ochilor. Manevrele de repoziționare, precum Epley, depind de urechea și canalul implicat.

Nu face manevre după un clip dacă ai probleme cervicale, boală vasculară, intervenții recente sau nu știi diagnosticul. O amețeală neurologică poate fi interpretată greșit ca vertij benign.

Alte cauze de luat în calcul

• migrenă vestibulară;
• inflamație a nervului vestibular;
• boala Ménière, adesea cu țiuit, plenitudine și scădere fluctuantă a auzului;
• infecții ale urechii;
• hipoglicemie la persoanele tratate pentru diabet;
• anxietate și hiperventilație;
• reacții adverse la medicamente;
• tulburări neurologice centrale.

Pierderea bruscă a auzului la o ureche este o urgență ORL. Vertijul continuu, sever, cu mers imposibil, vedere dublă, vorbire neclară sau deficit neurologic poate indica accident vascular și necesită 112.

Ce poți face în momentul episodului

1. Oprește-te și așază-te sau întinde-te imediat.
2. Nu încerca să mergi până nu trece senzația.
3. Dacă simți că leșini și poți face asta în siguranță, întinde-te și ridică picioarele.
4. Aprinde lumina când te ridici noaptea.
5. Nu conduce, nu urca pe scară și nu folosi utilaje cât timp amețești.
6. Cere ajutor dacă există risc de cădere.

Pentru episoadele la ridicare, treci mai întâi în șezut, mișcă gleznele, așteaptă și apoi ridică-te sprijinindu-te. Aceasta reduce riscul de cădere, dar nu tratează cauza.

Hidratarea și sarea nu sunt recomandări universale

Dacă ai fost deshidratat prin căldură sau diaree ușoară, lichidele pot ajuta. Dar creșterea aportului de apă sau sare trebuie discutată cu medicul la insuficiență cardiacă, boală renală, hipertensiune ori restricție de lichide.

Cafeaua și alcoolul nu sunt tratamente. Alcoolul poate agrava deshidratarea și reglarea tensiunii. Excesul de cofeină poate provoca palpitații sau tulburări de somn.

Cum măsori tensiunea acasă

Dacă medicul îți recomandă:

1. nu măsura imediat după cafea, fumat sau efort;
2. stai culcat câteva minute;
3. măsoară tensiunea și pulsul;
4. ridică-te în siguranță, cu cineva aproape dacă ai leșinat;
5. repetă la intervalele indicate, de obicei în primele trei minute;
6. notează ora, simptomele, valorile și medicamentele.

Nu continua testul dacă simți că vei leșina. Așază-te. Un tensiometru de încheietură sau o manșetă nepotrivită poate da valori inexacte; medicul poate repeta testarea standardizată.

Ce va verifica medicul

Evaluarea poate include:

• tensiune și puls culcat și în picioare;
• examen neurologic, cardiac și vestibular;
• lista completă de medicamente;
• hemoleucogramă pentru anemie;
• glicemie și electroliți;
• funcție renală și tiroidiană, după context;
• ECG;
• monitorizare cardiacă;
• test pe masă înclinată;
• manevre pentru VPPB.

Nu toate sunt necesare fiecărei persoane. Alegerea depinde de vârstă, descriere, boli, examen și frecvență.

Când programezi un consult

Consultă medicul dacă:

• episoadele se repetă;
• ai căzut sau ai leșinat;
• simptomele au început după un medicament nou;
• ai diabet, boală cardiacă, Parkinson sau anemie;
• amețeala afectează mersul sau condusul;
• apar țiuit ori pierdere de auz;
• durează mai mult sau se schimbă.

Mayo Clinic recomandă evaluare pentru simptome frecvente și consideră pierderea conștienței, chiar scurtă, un motiv serios de consult.

Semnale pentru 112

Sună la 112 dacă amețeala apare cu:

• față căzută, slăbiciune sau amorțeală unilaterală;
• vorbire ori înțelegere afectată;
• durere de cap bruscă și neobișnuit de severă;
• durere toracică sau lipsă de aer;
• leșin, convulsii sau confuzie;
• ritm foarte rapid, lent sau neregulat și stare de rău;
• mers imposibil, vedere dublă ori pierdere de coordonare;
• sângerare importantă;
• traumatism cranian după cădere.

Nu conduce singur spre spital dacă riști să leșini.

Întrebări frecvente

De ce amețesc doar dimineața?

Poate contribui perioada lungă culcată, deshidratarea, medicația de seară sau tensiunea posturală. Dacă rotirea apare la întoarcerea capului, poate fi VPPB. Momentul singur nu stabilește cauza.

Tensiunea 90/60 este prea mică?

Poate fi normală pentru unele persoane. Devine relevantă mai ales când provoacă simptome sau scade clar la ridicare.

Ce diferență este între amețeală și vertij?

Vertijul este senzația falsă de rotație sau mișcare. Amețeala poate însemna și senzație de leșin, instabilitate ori vedere neagră.

Pot lua fier?

Numai dacă analizele confirmă deficitul și medicul recomandă. Fierul inutil poate produce reacții adverse și poate întârzia diagnosticul real.

Manevra Epley este sigură acasă?

Poate fi recomandată după confirmarea VPPB și identificarea părții afectate. Nu este potrivită tuturor și nu tratează hipotensiunea.

Amețeala la ridicare înseamnă automat tensiune mică?

Nu. VPPB, aritmiile, anemia, hipoglicemia și alte probleme pot provoca simptome asemănătoare.

Conținut medical informativ revizuit la 26 iulie 2026. Nu înlocuiește consultul, diagnosticul sau recomandările pentru tratamentele tale.